1. Motivația și scopul căsătoriei;
2. Cine sunt eu, cel care intru în relația de căsătorie;
3. Cine este persoana cu care mă căsătoresc I;
4. Cine este persoana cu care mă căsătoresc II;
5. Cadrul biblic al relației de căsătorie;
6 Perspectiva biblică asupra relației intime.

Foto: Rebeka Gyorfi

Am ilustrat apoi, pe scurt, fiecare tip de media pe care ne dorim să le detaliem în întâlnirile viitoare. Muzica și MTV, filmele, reclamele, serialele și show-urile de televiziune, Internetul, telefonia și device-urile mobile, jocurile video, Facebook și rețelele de socializare sunt cele câteva domenii mari pe care le vom supune analizei noastre.

Scopul final este de a veni cu soluții concrete în ceea ce privește echiparea părinților pentru a face față, în mod practic, asaltului mediatic, dar și de a-i încuraja în abordarea unei educații sănătoase, conform cu standardele lui Dumnezeu. O îmbinare a acestor două componenete, practice și spirituale o vedem ca fiind cea mai sigură abordare. Vă mulțumim pentru susținere și vă asigurăm că avem nevoie de rugăciunile dumneavoastră și în continuare.

Pentru sugestii, întrebări, vă rugăm să vizitați site-ul nostru mediasafe.ro, dar și pagina noastră de Facebook.

De asemenea, pe prima pagină veți găsi un link către înregistrările video ale conferinței susținute de Jim Burns, în noiembrie 2011, în biserica Mănăștur.

Copiii noștri se nasc și trăiesc într-un univers multimedia. Cu siguranță, ei sunt influențați de complexitatea diverselor medii de informare. E o realitate pe care o știm deja cu toții… Responsabilitatea educației lor, însă, ne revine nouă, părinților. Pentru a proteja această moștenire pe care Dumnezeu ne-a lăsat-o, vă invităm să pășim în lumea lor, a copiilor noștri, pentru a învăța cum să-i protejăm de influența negativă a mass-mediei. Chiar dacă este o lume străină pentru cei mai mulți dintre noi, nu uita, Dumnezeu nu îngăduie obstacole în viața ta pe care să nu le poți depăși!

Vă așteptăm cu întrebări, nedumeriri, dar și cu sugestii și experiențe personale, atât pe pagina de internet www.mediasafe.ro (va fi lansată în data de 28 Ianuarie) cât și pe Facebook.

Darul este ceva pentru care nu am muncit și nu am plătit. Dar orice dar pe care îl facem, s-ar putea să nu fie necesar celui care îl primește, sau să-i fie în plus, sau să nu-i placă. Cert este că am plecat de la afirmația că Dumnezeu L-a dăruit pe Fiul Său pentru noi și de aceea trebuie să fim darnici. Trebuie să fim darnici, dar trebuie să corectăm confuzia pe care am făcut-o în mintea noastră cu privire la Domnul Isus, care nu este Darul lui Dumnezeu pentru noi, cum ne place să credem, ci așa cum a înțeles Toma când văzându-l înviat, a exclamat: „Domnul meu și Dumnezeul meu”.

El nu este Cadoul lui Dumnezeu cu care facem ce vrem, de care s-ar putea să nu avem nevoie. El a fost făcut de Dumnezeu Tatăl, Domn și Mântuitor, nu un cadou pentru noi. Cităm în sprijinul declarării Domnului Isus ca fiind Darul lui Dumnezeu, esența Evangheliei: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” (Ioan 3:16). Aici Ioan ne spune că Dumnezeu „a dat”, nu că ni L-a dat”. A dat pe singurul lui Fiu, ca cerință a Legii Lui pentru a putea  fi iertați! Avem un text în Scriptură care vorbește chiar despre „darul fără plată al lui Dumnezeu”. Numai că darul fără plată al lui Dumnezeu este viața veșnică, pe care o găsim în Hristos Isus, Fiul Său. Deci, Domnul Isus nu este Darul lui Dumnezeu pentru noi, ci Stăpânul care poruncește, care a slujit, care și-a dat viața pentru noi.

Spre deosebire de un Cadou cu care facem ce vrem, Domnul Isus este Stăpânul care este trimis de Dumnezeu ca să facă ce vrea El cu noi! Dumnezeu L-a trimis să ne răscumpere din aceste veac rău și păcătos, să ne răscumpere dintr-un fel de viață păcătos, să ne deschidă perspectiva eternității cu El. Aceasta schimbă total termenii relației. El nu este lampa lui Aladin, să poruncesc și El să se pună în slujba dorințelor mele; ci este Cel care mă cheamă la o relație cu El: Dacă Îmi slujește cineva, să Mă urmeze; și unde Sunt Eu, acolo va fi și slujitorul Meu. Dacă Îmi slujește cineva, Tatăl îl va cinsti. (Ioan 12:26) Invitația de a fi cu noi în orice loc suntem, este o onoare care ne obligă la răspuns! El nu duce pe nimeni cu forța după El, de aceea este nevoie de o hotărâre, credință și perseverență. Promisiunea că vom fi cinstiți de Tatăl dacă Îl slujim, este copleșitoare. Să fim cinstiți de Tatăl! Este uimitor, aproape de necrezut! Dar așa este Dumnezeu, cum ni S-a descoperit în Fiul, a cărui bunătate, dragoste și milostenie o vedem în fiecare detaliu din Evanghelii.

Privind lucrurile în felul acesta, Crăciunul nu este un pretext pentru a mă simți bine cu micile mele plăceri, cu relațiile frumoase pe care le am, în mijlocul bunurilor pe care le-am dobândit; ci este un moment în care contemplu frumusețea relației la care sunt invitat, mă uimesc de însoțirea Lui, îmi verific trăirea dacă este în armonie cu voia Lui. Mă analizez să văd dacă sunt suficient de cooperant în intenția Sa de a face ce vrea cu mine! Iar declarația lui Toma, devine propria mea atitudine de fiecare moment, cu care îngenuncheat în forul meu lăuntric, îl aștept: „Domnul meu și Dumnezeul meu”!

Concertele vor fi găzduite de Biserica Manăștur, strada Ospătăriei nr. 10.

Cu toate acestea, în fiecare toamnă este diferit, de parcă ai fi pentru prima oară acolo: locul este același, dar tinerii sunt alții. Unii pentru că sunt pentru prima oară acolo, bobocii, iar alții, pentru că deși merg de câțiva ani buni sunt și ei alții… pentru că lăuntrul lor este diferit de anul trecut.

Cred că oricât de mult îmi doresc să caut cuvintele cele mai potrivite pentru a descrie acest week-end în totalitatea lui, nu aș putea.

După ce ne-am încălzit lângă o cafea aburindă și o poveste, ne-am adunat cu toții în jurul bobocilor. Au facut cunoștiință cu Esmeralda, regina apelor someșene, după care, cu fiecare probă care trecea, dispăreau și emoțiile lor, timiditatea și astfel am putut vedea spontaneitate, bucurie, inventivitate, râset… dragi boboci, felicitări pentru atitudine. Unii dintre noi și-au reamintit de propria lor bobociadă, de amintirile întipărite adânc în cufărul minții și inimii…

Ziua de sămbătă a fost o zi care ne-a chemat la o adevărată provocare. Să stăm în loc și să înclinăm mintea să parcurgă drumul: cum a creat Dumnezeu omul (respectiv bărbatul și femeia), care au fost implicațiile căderii în viața bărbatului și a femeii, ce adus căderea în înțelegerea responsabilităților fiecăruia și cum putem ajunge să trăim, din nou, conform Voii lui Dumnezeu, fiecare cum am fost chemați: bărbat, femeie.

Fratele Vasile Lucaci, a avut grijă, să accentueze exact acele frământări ale generației noastre, acele lupte care sfărâmă chipul lui Dumnezeu în noi, în stilul inconfundabil al dânsului, combinând verticalitatea și tăria în afirmații cu citate trăznite, glume totale și întâmplări la care nu știai dacă să plângi sau să râzi:

• „Bărbatul și femeia parcă sunt de pe două planete diferite: una roz, cealaltă albastră”
• „Dumnezeu a creat om după chipul și asemănarea Lui: parte bărbătească și parte femeiască. Deci egali din punct de vedere al valorii, diferiți ca roluri… Dumnezeu nu a creat om și uamă”.
• „Niciodată căderea unui imperiu nu a fost datorată carenței militare, ci stricăciunii morale. Putem să construim cea mai înaltă civilizație, dacă îl scoatem pe Dumnezeu din ecuație, totul este în zadar.”
• „Familia este locul unde se nasc, se formează și se antrenează luptătorii împărăției lui Dumnezeu”

Cele de mai sus sunt o mică mică parte din ceea ce s-a vorbit. Esențialul, care este invizibil pentru ochi, s-a desfășurat în inima și mintea fiecăruia de acolo, unde Duhul Sfânt a găsit deschidere și disponibilitate, altfel nu se poate.

Ziua de duminică a fost specială din alt punct de vedere. S-a încheiat un legământ în virtutea căruia, ai ales să traiești în curăție morală și fizică, pentru viitorul tău partener. Legămăntul a fost încheiat de cei de acolo înaintea lui Dumnezeu, de dragul Lui, al viitorului partener de căsătorie, de dragul copiilor și a celor ce vor veni după ei. Acum, când scriu acestea nu pot să nu mă gandesc că vor exista, cu siguranță tineri, dintre cei care au fost acolo, care își vor da acele legăminte, ca daruri, unul altuia.

În câteva ore, după prânz, am început fiecare să ne îndreptăn către mașini, cu destinația Cluj… dar plecam altfel de acolo, cu responsabilitatea pe umerii fiecăruia că am luat cunoștiință de Voia lui Dumnezeu în acest domeniu al vieții și niciodată nu vom mai putea invoca că nu am știut.

Nu pot fi decât recunoscătoare și mulțumitoarea că mi-a fost oferită binecuvântarea să fiu înconjurată de astfel de oameni și cum îmi place mie să zic, ”care vor rămane veșnic în albumul vieții mele”.

Unul dintre băieți relata în cadrul mărturiei, evenimentele petrecute în această vară, care l-au determinat să se hotărască pentru botez. După ce a participat în trei tabere în care a avut ocazia atât să primească învățătură sănătoasă, cât și să slujească și să fie de folos în mod practic, a fost solicitat să pregătească momentele de rugăciune dintr-o anumită biserică. La terminarea programului, o doamnă în vârstă l-a întrebat: “Tu ești al Domnului?” Fiind pus în fața unei întrebări atât de directe, Paul a răspuns că urmează să intre în legământ cu Domnul la următorul botez, cu toate că se gândise în repetate rânduri să facă acest pas, dar de fiecare dată sfârșea prin a amâna.

Fiecare mărturie a tinerilor a surprins elemente menite să întărească biserica și să-i încurajeze pe frați. Așadar, haideți să le pregătim primirea în familia noastră, fiind totodată conștienți de responsabiliatea pe care o avem de a le veghea acestor tineri primii pași în viața de credință.

Materialele video sunt realizate și puse la dispoziție de Credo TV și pot fi urmărite pe pagina de Mesaje înregistrate, seria “Școala Familiei”.

Ei au fost cei care în vremuri mult mai tulburi decât cele pe care le trăim azi, au știut să se încreadă în Dumnezeu cu tot ceea ce aveau și erau, astfel încât să poată lăsa copiilor o moștenire nepieritoare. Acesta este un exemplu demn de urmat, având în minte că ceea ce sădim azi nu e doar pentru noi, ci dacă va mai exista acest pământ, va fi moștenirea copiilor noștri.

Prin amabilitatea lui Vasile Tomoiagă, avem câteva întregistrări video a serviciului de dimineață, pe care sper să le urmăriți cu plăcere. Am inclus de asemenea și o galerie de fotografii de arhivă.

Deși e dovedit faptul că oamenii nu învață nimic din istorie, aniversarea din 15 mai 2011 sper să ne fi trezit măcar curiozitatea de a ne afla rădăcinile și de a aprecia înaintașii care ne-au înlesnit într-un fel accesul la credința mântuitoare…

Ei au fost cei care în vremuri mult mai tulburi decât cele pe care le trăim azi, au știut să se încreadă în Dumnezeu cu tot ceea ce aveau și erau, astfel încât să poată lăsa copiilor o moștenire nepieritoare. Acesta este un exemplu demn de urmat, având în minte că ceea ce sădim azi nu e doar pentru noi, ci dacă va mai exista acest pământ, va fi moștenirea copiilor noștri.

Prin amabilitatea lui Vasile Tomoiagă, avem câteva întregistrări video a serviciului de dimineață, pe care sper să le urmăriți cu plăcere. Am inclus de asemenea și o galerie de fotografii de arhivă.