DUMNEZEU: "Nu este bine ca omul să fie singur...!" Gen.2:18
ECLESIASTUL: "Mai bine doi decît unul, căci iau o plată cu atît mai bună pentru munca lor. Căci, dacă se întîmplă să cadă, se ridică unul pe altul; dar vai de cine este singur, şi cade, fără să aibă pe altul care să-l ridice!"... Eclesiastul 4:9-10
ISUS HRISTOS: "Căci acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor." Matei 18:20
"Nu este bine ca omul să fie singur!"..., de aceea urmărim creşterea maturităţii spirituale a bisericii noastre prin facilitarea accesului fiecărui membru al bisericii la cadrul în care lucrarea Duhului Sfînt în viaţa credinciosului este optimă: grupul de casă, care funcţionează după modelul din Faptele Apostolilor 2:42 - "Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frîngerea pîinii şi în rugăciuni"...
Coordonata principală a unui grup după acest model este, după cum arată şi ordinea enumerării din acest verset, învăţătura apostolilor. Pavel însuşi explică efesenilor acest adevăr: "Aşadar, voi nu mai sunteţi nici străini, nici oaspeţi ai casei, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii, oameni din casa lui Dumnezeu, fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi proorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos!" (Efeseni 2:19-20). Cu alte cuvinte temelia pe care sîntem zidiţi ca pietre vii în "casa lui Dumenzeu" - Biserica, este Scriptura - Vechiul Testament şi Noul Testament, piatra din capul unghiului, adică legătura dintre cele două, fiind Isus Hristos...
Pe de altă parte, dacă Cel care administrează Harul lui Dumnezeu astăzi pentru noi, credincioşii, este Duhul Sfînt, instrumentele prin care El o face sînt: Cuvîntul lui Dumnezeu, Scriptura, şi comunitatea Duhului, fraţii... Înţelegem, astfel, că modelul de grup prezentat în cartea Faptele Apostolilor, este cel care creează premisele unei creşteri sănătoase în trupul lui Hristos, Biserica.
Dumnezeu, după ce Noe a construit corabia, la Cuvîntul Său, a mai aşteptat şapte zile: "Mai vrea cineva să intre în corabie?!!!...", după care a închis uşa...
(Radu Bocăniciu)
Off-topic. Fara a aduce
Off-topic.
Fara a aduce atingere ideilor din acest text sau contesta metafora corabiei, ma simt nevoit sa fac urmatoarea observatie.
Semnificatia cuvantului corabie este aceea a unui mare vas cu panze. Stiu ca unii teologi/ pastrori folosesc termenul acesta si chiar dex-ul pune o relatie de sinonimie intre cuvantul arca si corabie. Insa folosirea termenului de "corabie" in relatie cu Potopul lui Noe este o eroare. O ambarcatiune cu panze (corabie) nu ar fi rezistat Potopului. Dumnezeu nu ii spune lui Noe sa construiasca o corabie ci ii spune sa faca o arca.
Este necesar folosirea termenului "arca" din cel putin doua motive:
- faptele istorice relatate in Genesa vorbesc de arca lui Noe, nu de corabia lui
- plauzibilitatea istoriei lui Noe. Doar o constructie precum cea a lui Noe (= ARCA) ar fi putut rezista evenimentului catastrofic al potopului. Vezi John Woodmorappe : Noah`s Ark. A feasibility study.
In Cristos,
Milu T
Eu as vrea sa cred ca in
Eu as vrea sa cred ca in cadrul grupului de casa se implineste foarte bine legatura frateasca si rugaciunea. Doar din intalnirile din Biserica e greu sa-ti mentii o legatura frateasca reala.La fel cu rugaciunea : cati ne putem ruga in Biserica si cum ne putem aduce motivele de rugaciune personale ( si uneori multe). In cadrului unui grup mai restrans e mai usor sa-ti spui bucuriile si necazurile si sa te rogi pentru fratele tau.
Nu spun prin asta ca invatatura nu e importanta. Din contra cred ca toate acestea trei:invatatura apostolilor, legatura frateasca si rugaciunea se pot implini foarte bine in grup de casa.
Completare Într-adevăr,
Completare
Într-adevăr, "arca", o ambarcaţiune fără pînze, a fost unică în istorie, la fel cum a fost şi potopul, Dumnezeu însuşi promiţîndu-i lui Noe "că nici o făptură nu va mai fi nimicită de apele potopului, şi nu va mai veni potop ca să pustiască pămîntul..." (Genesa 9:11)
Totuşi, remarca Domnului Isus, cînd stă de vorbă cu Nicodim: "Nu te mira că ţi-am zis: "Trebuie să vă naşteţi din nou." Vîntul suflă încotro vrea, şi-i auzi vuietul; dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul..."", ne obligă să punem "pînze" "arcei" noastre şi să o transformăm într-o "corabie".
Nu ştiu dacă Petru în relaţie cu potopul s-a referit la arcă sau la corabie, atunci "cînd îndelunga răbdare a lui Dumnezeu era în aşteptare, în zilele lui Noe, cînd se făcea corabia, în care au fost scăpate prin apă un mic număr de suflete, şi anume opt.", dar el s-a folosit de metaforă pentru a ilustra o realitate prezentă: "Icoana aceasta închipuitoare vă mîntuieşte acum pe voi, şi anume botezul, care nu este o curăţire de întinăciunile trupeşti, ci mărturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu prin învierea lui Isus Hristos, care stă la dreapta lui Dumnezeu, după ce S-a înălţat la cer, şi şi-a supus îngerii, stăpînirile şi puterile" ... (1Petru 3:20-22)
Nicodim este complet nedumerit în dialogul cu Domnul Isus: "Nicodim I-a zis: "Cum se poate face aşa ceva?"", iar Domnul Isus pare să-i spună: "Nicodime, dacă vrei să simţi Duhul trebuie să-ţi întinzi "pînzele"..."
În "Corabie",
Radu Bocaniciu